Silabus Links
|
|
|
 |
|
|
|
|
|
|
Silabus Links | ||||||||||||
|
|||||||||||||
Sociologia jurnalistilor
Titular: prof. dr. Mihai Coman
Durata: 1 semestru; 2 ore curs, 2 ore seminar
Nivelul: anul IV/III
DESCRIEREA CURSULUI
Plasat pe pragul care va marca desprinderea studentilor de spatiul academic si integrarea lor in institutiile de presa, acest curs prezinta citeva din coordonatele socio-culturale majore prin care se defineste conditia jurnalistului in lumea contemporana: profesionalismul, caile de acces in profesiune, distributia activitatilor si a responsabilitatilor in interiorul profesiei, valorile profesionale, constringerile interne (organizarea birocratica a activitatilor) si constringerile externe (presiuni economice, politice, legislative), forme de control si de conflict.OBIECTIVELE CURSULUI
Prelegerile si dezbaterile din seminare isi propun: a) sa informeze studentii asupra caracteristicilor organizationale ale activitatii jurnalistice in societatile moderne; b) sa-i sensibilezeze in fata responsabilitatilor pe care le implica demersul jurnalistic in raport cu multiplele forme de constringere cu care se confrunta jurnalistul in exercitiul profesiei sale; c) sa le ofere instrumentele conceptuale necesare intelegerii conditiei generice a jurnalistului si tendintelor actuale din campul profesional; d) sa-i indemne la o reflectie critica asupra valorilor pe care se intemeiaza activitatea jurnalistica.EVALUAREA ACTIVITATII STUDENTILOR
Evaluarea activitatii de seminar va avea drept criterii frecventa, participarea la dezbateri si realizarea unui referat. Studentii care nu obtin calificativul ADMIS (echivalent nota 7), necesar absolvirii seminarului, nu au dreptul sa se prezinte la examen. In evaluarea activitatii din seminare va fi apreciata capacitatea studentului de a prezenta o perspectiva personala asupra domeniului discutat, abilitatile logice si comunicationale, disponibilitatea la dialog, puterea de a face conexiuni intre aspectele teoretice si realitatile mediului profesional. In evaluarea referatului vor fi apreciate cunoasterea bibliografiei din sfera temei abordate, calitatea reflectiei critice pe marginea acestei teme, claritatea si densitatea exprimarii. Studentii care doresc pot alege micro-teme de cercetare in locul referatului: acestea vor avea ca obiectiv comunitatea jurnalistilor din presa romana actuala. Examenul de verificare a cunostiintelor va aprecia stapinirea globala a domeniului studiat, capacitatea de sinteza, abilitatea de a selecta elementele revelatoare ale subiectului dat, concizia si acuratetea exprimarii.
Conditii de frecventa pentru promovare: minim 50% la curs si 50% la seminar
Nota finala este cea obtinuta in examen
TEXT DE REFERINTA
Cea mai mare parte a informatiilor din acest curs se gaseste in lucrarea: Mihai Coman, Introducere in sistemul mass media, Iasi, Polirom, 2004 (editia a II-a)sau 2007, editia a III-a, in capitolele consacrate profesiei de jurnalist (Partea a II-a)
CONTINUTUL CURSULUI
- Prezentarea generala a cursului: socio-antropologia redactiilor, un domeniu de granita; utilitatea profesionala a cunostiintelor din acest domeniu
M. Schudson, The Sociology of News Production in D. Berkowitz (ed) Social Meaning of News, Sage, 1997
1-2. Statutul profesional al jurnalistilor: conceptele de profesiune, profesionalism, profesionalizare; criterii de definire a statutului profesional; definitii ale jurnalistului.
E.E.Dennis, J.C.Merrill, 1984, Basic Issues in Mass Communication, N. Y., MacMillan Publ. Comp, cap. Journalist as a Profession
Michael Palmer, Denis Ruellan, 2002, Jurnalistii – vedete, scribi sau contopisti, Bucuresti, Tritonic, cap. Frontierele unei vocatii,
Peter Golding, 1974, The Mass Media, London, Longman, cap. The Communicators and Media Production
R. Rieffel, Sociologia mass media, Iasi, Polirom, 2008, cap. Profesionistii mass media
J.M. Charon,1993, Cartes de presse, Paris, Stock, cap. Une famille éclatée; L'ancetre de référence; La descendence illégitime; L'illusion de compétence.(consultativ)
3-4. Cai de acces in jurnalism: formarea in redactii; formarea in scoli de tip vocational; formarea in universitati; perfectionarea profesionala;
Mihai Coman, 2003, Mass media in Romania post-comunista, Iasi, Polirom, cap. Formarea in jurnalism
H. Stephenson, P. Mory,1991, La formation au journalisme en Europe - Journalism Training in Europe, 1991, Bruxelles, cap. Introduction
Rémy Rieffel, 1994, L'élite des journalistes, Paris, PUF, cap. Competences; Dispositions. (consultativ)5-6. Organizarea activitatiilor in institutiile de presa: ierarhii si norme de comportament; diviziunea muncii si aparitia celor doua functii majore: reporterul si editorul; cooperare si conflict; birocratiile ne-birocratice.
Piere Sorlin, Mass Media, Iasi, Institutul European, 2002, cap. Profesionistii
Mark Fischman, 1980, Manufactoring the News, Austin, University of Texas Press, cap. The Practice and the Politics of Newswork
Michel Mathien, 1992, Les journalistes et le système médiatique, Paris, Hachette, cap. L'univers des contraintes
Dennis McQuail, 1992, Mass Communication Theory, London, Sage, cap. The Production of Media Culture
Ch. Bantz et alii, The News Factory in D. Berkowitz (ed) Social Meaning of News, Sage, 1997
D.M. White, The Gate-Keeper… in D. Berkowitz (ed) Social Meaning of News, Sage, 1997
7-8. Proceduri de lucru si modele de comportament standardizate; "practicile de rutina" - avantaje si dezavantaje; procesele decizionale sub presiunea criteriilor de tip economic, birocratic, ideologic.
JJ Van Cuillenburg et alii, Stiinta comunicarii, Bucuresti, Ed. Humanitas, 1998, cap. Selectia stirilor
Jeremy Tunstall, 1972, News organizations Goals and the Specialist, in Denis McQuail (ed), Sociology of Mass Communication, N.Y., Penguin Books.
Gaye Tuchman, Making the News by Doing the Work in D. Berkowitz (ed) Social Meaning of News, Sage, 1997
Judith Lazar, 1991, Sociologie de la communication de masse, Paris, Armand Collin, cap. Les communicateurs
L.W. Jeffres, Mass media - Process and Effects, Illinois, Waveland Press Inc., 1986, cap. Media Organisations
9-10. Jurnalistul si mediul sau profesional: cooperare si conflict
Ch. Bantz, News organizations: Conflict as a crafted Cultural Norm in D. Berkowitz (ed) Social Meaning of News, Sage, 1997
W. Breed, Social Control in the Newsroom in D. Berkowitz (ed) Social Meaning of News, Sage, 1997
Rémy Rieffel, 1984, L'élite des journalistes, Paris, PUF, cap. Le collegue; Le quetteur.
Stuart Allan, News Culture, Buckinghan, Open University Press, 1999, cap. Making News: Thruth, Ideology and Newswork
11 Cultura profesionala – norme, valori simboluri si mituri ale profesiei
Mihai Coman, Mass media, mit si ritual, 2003, Iasi, Polirom, cap. Evenimentele disruptive
Piere Sorlin, Mass Media, Iasi, Institutul European, 2002, cap. Evenimentele
M. Schudson, What’s unusual about Covering Politics as Usual, in B. Zelizer, St. Allan (ed), Journalism after September 11, London, Routledge, 2002
M. Mouillaud, JF Tétu, Le journal quotidien, Lyon, Presses Universitaires de Lyon, 1989, cap. Critique de l'événement;
Colin Sparks, The Panic over Tabloid News, in C. Sparks, J. Tulloch (ed), Tabloid Tales, Lanham, Rowman Publ, 2000
Michael Schudson, 1978, Discovering the News, Basic Books Inc, cap. Stories and Information; Objectivity Becomes Ideology.
12-13. Conditia jurnalistilor in Romania post-comunista: profesionalism - amatorism, angajare - independenta, prestigiu - pierderea credibilitatii, exercitiul profesional - exercitiul managerial etc.
Mihai Coman, 2003, Mass media in Romania post-comunista, Polirom, Iasi, cap. Controlul campului profesional
Peter Gross, 2001, Colosul cu picioare de lut, Iasi, Polirom
Peter Gross, 2003, Mass media si democratia in Europa de Est, Iasi, Polirom
Cristina Coman, Mihai Coman, 1995, Owners, Editors, Reporters - Ways of Recruitments, in revista The Global Network, nr. 3.14. Evaluarea cursului
